Merge si asa…

octombrie 28th, 2016   •   no comments   

tinteste mai susTe salut.

Ca sa te introduc in subiect o sa te rog sa te opresti din ceea ce faci pentru 5-6 minute (atat iti ia sa citesti articolul). Pune-ti o cafea si fii sigur ca nu te deranjeaza nimeni.

O sa incep cu o poveste.

“Doi adolescenti si-au rugat tatal sa ii lase sa vada un film foarte popular. Avea cateva secvente mai deocheate, dar cei doi credeau ca acestea n-aveau sa conteze mai mult decat povestea in sine si decat calitatea actorilor. I-au cerut tatalui sa lase stacheta mai jos, macar cu acel prilej, iar el le-a promis ca va lua in considerare dorinta lor. In seara urmatoare, cand s-au intalnit cu totii pentru a discuta despre problema cu filmul, tatal a pus pe masa o farfurie cu negrese. – Stiti, a spus el, ca aici, in casa, folosim cele mai bune ingredient atunci cand facem negrese; oua, cacao, faina, lapte si nuci. Puteti manca oricat de multe, dar trebuie sa va spun ca de data aceasta am lasat stacheta putin mai jos si am pus in aluat un pic, doar un pic, de rahat de caine. Nu vad de ce v-ar incomoda. Luati de mancati!”

Banuiesc ca va dati seama cat de multe negrese s-au mancat.

De cate ori v-ati surprins spunand: “Las’ ca merge si asa…”?

Ne descurcam aproape de fiecare data. Ne iese si atunci ne continuam drumul. Ce nu constientizam (si aici pot spune din propria-mi experienta) este faptul ca in timp, nu facem decat sa scadem standardul. In loc sa il ridicam, ne amagim. Alergam prin timp si nu vrem sa ne oprim sa analizam ce se intampla. Cica nu avem timp ….

Ne hranim mintea si sufletul in permanenta. Daca hrana este de calitate obtinem lucruri de calitate. Daca hrana este de calitate slaba sau indoielnica atunci si ceea ce obtinem este pe masura. La fel e si activitatea noastra. Daca este de calitate atunci rezultatele vor fi de calitate. Daca nu, atunci in unele situatii putem spun ca am avut noroc. In altele insa, nu. Si atunci intram in cerc. Si stam in el. Si ne plangem. Cica nu avem timp ….


Standardele. La ce ne trebuie?

Daca ai citit povestea stii raspunsul. Intreb de fiecare data cat de bine trebuie facuta o activitate. Care sunt asteptarile celor cu care lucrez. Si, in marea majoritate a cazurilor raspunsul e simplu: “Nu stiu”. Si atunci cum raspunzi la urmatoarele intrebari: Si cum masori daca ceea ce faci e bine? De unde stii cat de mult ai inaintat? Ce merge bine si trebuie pastrat/imbunatatit? Ce anume elimini?

In alte situatii, raspunsul suna cam asa: “Las’ ca vedem noi!”. Si apoi ne continuam drumul. Si uite asa intram in cerc. Consecintele? Uitat-te in jurul tau. Atat in plan personal cat si in plan profesional ai sa gasesti oameni demotivati, fara un scop, fara vise, companii fara directie, fara strategii, planuri, etc.

La inceput ti-am cerut doar 5-6 minute. Atat cat sa citesti acest articol. Te mai rog insa un lucru: acorda-ti cat timp vrei tu, incepand din acest moment, pentru a reflecta la activitatile tale. Cat de bine le faci? De unde stii cat de mult ai inaintat? Ce merge bine si trebuie pastrat/imbunatatit? Ce anume elimini?

Sunt sigur ca vei gasi raspunsul.

Tinem legatura,

Roman Tanasiciuc – Trainer & Coach INside HR

Pentru prieteni, Romi

PS: Poti citi si celelalte articole ale mele aici: http://inside-hr.ro/articole.

Etichete:, , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *